de Andreea Păcăleanu, Senior Associate și Șerban Nițulescu, Junior Associate

Până la apariția Legii nr. 165/2013[1], în materia evaluării imobilelor preluate în mod abuziv în perioada comunistă, care nu pot fi restituite în natură, s-a aplicat procedura instituită de Legea 247/2005. Conform acestei legi, valoarea de piață a imobilului era cea de la data efectuării raportului de expertiză ce trebuia efectuat de un expert ANEVAR.

După adoptarea Legii nr. 165/2013, cuantumul despăgubirilor acordate de Statul Român pentru imobilele preluate abuziv a fost influențat de două variabile: [i] grila notarială cuprinzând valorile estimative ale imobilelor și [ii] categoria de folosință a imobilului la care să se raporteze această grilă notarială.

Articolul 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 care stabilește cuantumul despăgubirilor a suferit mai multe modificări de-a lungul timpului.

În varianta inițială a Legii 165/2013, art. 21 alin. (6) avea următoarea formă: „Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a prezentei legi [n.n. 20 mai 2013] de către Secretariatul Comisiei Naționale și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

Pe 29.05.2017, a intrat în vigoare Legea nr. 111/2017 privind aprobarea OUG nr. 98/2016 prin care legiuitorul a introdus următoarea prevedere care a stabilit că despăgubirile trebuie să raporteze la categoria de folosință a imobilului de la data preluării abuzive a imobilului:

 «3⁴. La articolul 21, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins: 

   „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu”.

Ca urmare a acestei modificări, spre exemplu, dacă un teren a avut destinația de pășune/ teren agricol la data preluării abuzive, dar între timp, pe acel teren, s-a construit un ansamblu rezidențial de lux, fostul proprietar deposedat abuziv de Statul Român va primi despăgubiri raportate la categoria de folosință inițială a terenului (pășune/teren agricol), în mod evident, mult mai reduse decât valoarea reală a terenului.

În opinia noastră, această modificare legislativă a generat o distincție nejustificată între două categorii de persoane, respectiv: [i] pe de-o parte, persoanele care au beneficiat de măsuri reparatorii în raport cu valoarea reală a imobilelor preluate în mod abuziv, la data acordării măsurilor reparatorii (sub imperiul Legii nr. 247/2005), [ii] pe de altă parte, persoanele pentru care măsurile reparatorii sunt plafonate la valoarea grilelor notariale în vigoare la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013.

Pe 21.03.2020, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2020 pentru modificarea Legii nr. 165/2013 prin care se înlătură din cuprinsul legii mențiunea privitoare la categoria de folosință și se înlocuiește cu următoarea prevedere: „2. La articolul 21, alineatul (6) va avea următorul cuprins: […] (6) Evaluarea imobilului care face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.” »

Prin OUG nr. 72/2020 adoptată pe 19.05.2020, aplicarea art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 în forma modificată de mai sus a fost suspendată până la data 1.03.2021, însă art. 2. al OUG nr. 72/2020 stabilea că „Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.” Drept urmare, pe perioada suspendării, se aplica în continuare grila notarială de la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, raportat categoria de folosință a imobilului de la data preluării preluării abuzive acestuia.

Cu ocazia adoptării legii de aprobare, OUG nr. 72/2020 a fost obiectul unei dezbateri parlamentare. Senatul a propus respingerea ordonanței, însă Camera Deputaților a modificat proiectul și l-a trimis în data de 19.06.2020 Președintelui spre promulgare, cuprinzând următoarea modificare:

„ Art. 2. – (1) Pe perioada suspendării prevăzute la art. 1, evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se face astfel:

1. a) prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorii legali ori testamentari ai acestuia;
2. b) prin utilizarea grilei notariale valabile la data emiterii deciziei de către Comisia Națională, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului.

(2) Evaluarea imobilelor pentru care se acordă despăgubiri se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

Pe 06.07.2020, Guvernul României a sesizat Curtea Constituțională cu privire la neconstituționalitatea Legii de adoptare a OUG 72/2020. Curtea Constituțională a admis sesizarea și a constatat că Legea privind adoptarea OUG nr. 72/2020 este neconstituțională în ansamblul său, în esență, pe motiv că este încălcat principiul egalității prin stabilirea a două modalități diferite de evaluare a imobilelor în funcție de persoana care solicită despăgubiri (proprietarul originar sau subdobânditor). Motivarea Decizia Curții Constituționale nr. 725/2020 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 959/19 octombrie 2020.

Cea mai recentă modificare a art. 21 alin. (6) din Legea 165/2013 este din 02.11.2020 când a intrat în vigoare Legea nr. 219/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 165/2013 prin care au fost abrogate art. 1 și art 2 din OUG nr. 72/2020 care prevedeau suspendarea aplicării art. 21 alin. (6) și raportarea la categoria de folosință pe perioada suspendării. Totodată, acest act normativ a introdus următoarea modificare:

„1. La articolul 21, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:

(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia. Prin excepție, în dosarele în care se acordă măsuri compensatorii titularului dreptului de proprietate, fost proprietar sau moștenitorilor legali ori testamentari ai acestuia, iar dreptul de proprietate nu a fost tranzacționat după preluarea abuzivă de stat a imobilului, evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin utilizarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei de către Comisia Națională. Evaluarea se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.”

În concluzie, deși numărul proceselor privind restituirea bunurilor preluate în mod abuziv de către regimul comunist s-a diminuat în mod considerabil, acest domeniu continuă să fie supus constant modificărilor de către legiuitor. Aceste modificări legislative succesive au influențat cuantumul despăgubirilor acordate foștilor proprietari deposedați în mod abuziv de regimul comunist, în mod distinct, în funcție de momentul soluționării cererilor de restituire. Nemulțumirile s-au concretizat în formularea a numeroase excepții de neconstituționalitate cu privire la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, care au fost însă respinse în mod constant de Curtea Constituțională.

[1] Legea privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România „Legea nr. 165/2013”