PROCEDURA DE INSOLVENȚĂ ȘI STAREA DE URGENȚĂ

10 ÎNTREBĂRI LA CARE ANTREPRENORII SUNT OBLIGAȚI SĂ CUNOASCĂ RĂSPUNSUL

Prin Decretul nr. 195/2020 al Președintelui României privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României („Decretul”) au fost aduse o serie de modificări însemnate cu privire la termenele de prescripție și decădere, precum și asupra activității instanțelor de judecată pe durata stării de urgență.

Durata stării de urgență este instituită pentru o perioadă de 30 de zile, potrivit art. 1 din Decret.

Conform art. 41 din Decret, prescripţiile şi termenele de decădere de orice fel nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgenţă instituite potrivit prezentului decret, dispoziţiile art. 2.532 pct. 9 teza a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziţii legale contrare nefiind aplicabile.

În ceea ce privește activitatea instanțelor de judecată, acestea vor judeca doar cauzele de urgență de deosebită, stabilite de către CSM prin Hotărârea nr. 417 din 24.03.2020, judecarea celorlalte procese fiind suspendată de drept pe durata stării de urgenţă, fără a fi necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.

Termenele pentru declararea căilor de atac în dosarele care nu sunt de urgență deosebită se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeaşi durată, de la data încetării stării de urgenţă, iar în măsura în care au fost promovate căi de atac în cadrul acestor dosare, până la data emiterii Decretului, acestea se vor înainta instanţei competente numai după încetarea stării de urgenţă.

Modificările aduse prin Decret nu ocolesc domeniul procedurii de insolvență, dând naștere la o serie de întrebări cu privire la deschiderea și desfășurarea acesteia pe durata stării de urgență.

10 dintre cele mai importante întrebări întrebări și răspunsul la acestea sunt indentificate în cele ce urmează, acoperind astfel cele mai problematice aspecte în materie de insolvență, la acest moment.

Răspunsurile la aceste întrebări se impun a fi cunoscute atât de către debitori, dar și de către creditori, pentru a preîntâmpina eventuale sancțiuni, de ordin patrimonial și/sau penal.

 

1. ESTE SUSPENDAT TERMENUL PRIVIND OBLIGAȚIA DEBITORULUI DE A DEPUNE CEREREA DE DESCHIDERE A PROCEDURII DE INSOLVENȚĂ, PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ?

Nu. Termenul de depunere a cererii de insolvență de către debitor nu intră sub incidența Decretului. În sarcina debitorului subzistă obligația de a adresa tribunalului cererea, în termen de maximum 30 de zile de la apariţia stării de insolvenţă, conform art. 66, alin (1) din Legea nr. 85/2014.

Prevederile art. 41 din Decret au în vedere suspendarea/întreruperea termenelor de decădere din drepturile substanțiale, în timp ce termenul de la art. 66, alin. (1) din Legea nr. 85/2014 este instituit pentru îndeplinirea unei obligații a debitorului și nu pentru valorificarea unui drept al său.

De asemenea, debitorul este obligat să respecte și termenele speciale prevăzute la art. 66, alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 85/2014, pentru cazurile în care acesta este angrenat în negocieri exrajudiciare sau în negocieri derulate în cadrul procedurilor de mandat ad-hoc ori de concordat preventiv.

 

2. CARE SUNT SANCȚIUNILE PE CARE LE RISCĂ DEBITORUL ÎN CAZUL ÎN CARE NU DEPUNE CEREREA DE DESCHIDERE A PROCEDURII DE INSOLVENȚĂ ÎN TERMEN LEGAL?

Sancțiunile care pot fi dispuse pentru nerespectarea de către debitor a termenului pentru introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței sunt:

• Atragerea răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere și/sau supraveghere în cadrul societății, precum și a oricăror alte persoane care au contribuit la starea de insolvenţă a debitorului, dacă a dispus în interes personal continuarea activității societății și care ducea în mod vădit la încetarea de plăți (a se vedea A.R.Adam, Procedura insolvenței, Ed. C.H.Beck, București, 2016, pag. 323). Răspunderea patrimonială poate sa fie atrasă față de creditorii păgubiți sau, după caz, față de acționariatul societății;
• Atragerea răspunderii penale a reprezentantului legal al debitorului, în conformitate cu art. 240 Cod Penal, pentru infracțiunea de bancruta simplă, în cazul în care debitorul nu introduce cererea într-un termen care depăşeşte cu mai mult de 6 luni termenul prevăzut de lege. Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Pedeapsa aplicată poate să fie închisoare de la 3 luni la un an sau amendă.

 

3. CARE SUNT CERINȚELE LEGALE PENTRU DESCHIDEREA PROCEDURII DE INSOLVENȚĂ LA CEREREA DEBITORULUI?

Pentru ca judecătorul – sindic să dispună deschiderea procedurii de insolvență, conform Legii nr. 85/2014 trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

• Debitorului să îi fie aplicabile dispozițiile Legii nr. 85/2014 (art. 3 din Legea nr. 85/2014);
• Creanța să fie certă, lichidă și exigibilă de mai mult de 60 de zile. Deși această condiție este prevăzută de lege pentru cererea creditorului de deschidere a procedurii de insolvență, doctrina a stabilit că, pentru identitate de rațiune, condițiile de la art. 5, alin. (1), pct. 20 și 72 se aplică și în cazul cererii debitorului (a se vedea R.Bufan, A.Deli – Deaconescu, F. Moțiu, Tratat practic de insolvență, Ed. Hamangiu, București, 2014, pag. 263);
• În cazul cererilor formulate de către debitor, cuantumul minim al creanței trebuie să fie mai mare, sau cel puțin egal cu valoarea – prag de 40.000 lei, și, în plus, cuantumul creanţelor bugetare să fie mai mic de 50% din totalul declarat al creanţelor debitorului (art. 5, alin. (1), pct. 72 din Legea nr. 85/2014);
• Insuficiența disponibilităților bănești;
• Cererea să fie însoțită de documentele prevăzute la art. 67 din Legea nr. 85/2014.

Cererea de introduce la Tribunalul în raza căruia își are sediul debitorul, la data formulării cererii de deschidere a procedurii de insolvență.

 

4. SE VOR JUDECA PE PERIOADA STĂRII DE URGENȚĂ CERERILE DEBITORILOR PENTRU DESCHIDEREA PROCEDURII DE INSOLVENȚĂ?

Potrivit Hotărârii CSM nr. 417 din 24.03.2020, litigiile ce au ca obiect cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenței nu fac parte din cauzele de urgență deosebită, sens în care, la prima vedere, ele par că nu vor fi judecate pe durata stării de urgență.

Cu toate acestea, în aceeași Hotărâre CSM se prevede că Tribunalul poate judeca și alte cauze decât cele expres indicate în hotărârea, dacă vizează situații excepționale, care pot fi considerate de urgență deosebită.

Articolul 66, alin. (10) din Legea nr. 85/2014, prevede că cererea debitorului se va judeca de urgenţă, în termen de 10 zile, în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Prin excepţie de la prevederile art. 200 din Codul de procedură civilă, judecătorul-sindic va stabili termenul de judecată în camera de consiliu, în termen de 10 zile de la depunere, chiar dacă cererea nu îndeplineşte toate cerinţele legale şi nu sunt depuse toate documentele.

Coroborând aceste două texte, nu poate fi exclusă ideea ca anumite instanțe să procedeze la judecarea cererilor de deschidere a procedurii de insolvență, formulate de către debitor, având în vedere importanța efectelor deschiderii procedurii de insolvență pentru o mare parte din antreprenorii care se confruntă cu probleme economice în această perioadă.

O astfel de solicitare ar putea să vină chiar din partea debitorului.

Atenție – faptul că instanțele nu judecă cauzele ce au ca obiect cererea de deschidere a procedurii de insolvență, nu conduce la ideea că debitorul este scutit de obligația depunerii acesteia în termenul prevăzut de lege!

 

5. CARE SUNT LITIGIILE ÎN MATERIE DE INSOLVENȚĂ CARE SE VOR JUDECA, PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ?

Debitorul insolvent nu este complet lipsit de protecție, ca urmare a nesoluționări cererii sale de deschidere a procedurii insolvenței pe perioada stării de urgență.

Astfel, ulterior formulării cererii de deschidere a procedurii, în cazuri urgente, care ar pune în pericol activele sale, debitorul poate solicita judecătorului – sindic în baza art. 66, alin. (11) din Legea nr. 85/2014, suspendarea provizorie a oricăror proceduri de executare silită a bunurilor sale, până la pronunţarea hotărârii cu privire la deschiderea procedurii.

Conform Hotărârii CSM nr. 417 din 24.03.2020, cererile întemeiate pe art. 66, alin. (11) din Legea nr. 85/2014  vor fi judecate de către instanță, aceasta urmând a se pronunța de urgenţă, în camera de consiliu şi fără citarea părţilor.

 

6. SUNT SUSPENDATE PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ PROCEDURILE DE INSOLVENȚĂ DESCHISE LA DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE A DECRETULUI?

Nu. Decretul prevede exclusiv suspendarea litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată.

Procedurile de insolvență se vor desfășura în mod obișnuit și în concordanță cu dispozițiile legale prevăzute în Legea nr. 85/2014.

Astfel, administratorii judiciari sau lichidatorii judiciari, după caz, își vor îndeplini ca atare obligațiile legale, inclusiv introducerea de acțiuni în instanță, pentru cazurile expres prevăzute de Legea nr. 85/2014.

Adunăriile creditorilor și comitetele de creditori vor fi putea fi convocate de către administratorul judiciar și pe durata stării de urgență, dar cu respectarea regulilor de disciplină sanitară, stabilite prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență, ccea ce implică utilizarea mijloacelor de comunicare electronică, inclusiv în ceea ce privește transmiterea voturilor de către creditori.

Actele a căror emitere cade în atribuțiile administratorilor/lichidatoriilor judiciari vor fi întocmite, depuse la dosarul instanței și publicate în BPI și pe durata stării de urgență.

 

7. POT FI EFECTUATE PLĂȚI DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR CĂTRE CREDITORI, PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ?

Da. Decretul nu instituie nicio interdicție în acest sens și, astfel cum s-a arătat mai sus, procedurile de insolvență deschise la data intrării în vigoare a Decretului nu sunt suspendate, administratorul judiciar având obligația de a-și îndeplini întocmai atribuțiile (cu respectarea regulilor de disciplină sanitară necesare ocrotirii drepturilor la viață și la integritate fizică ale practicienilor în insolvență), inclusiv cele de valorificare a activelor debitorului și de efectuare a plăților către creditori.

De astfel, realizarea de plăți către creditori poate ajuta la menținerea activităților comerciale și a stabilității economice într-o perioadă în care fiecare antreprenor resimte consecințele pandemiei Covid – 19.

 

8. PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ, ESTE SUSPENDAT TERMENUL DE DEPUNERE A DECLARAȚIILOR DE CREANȚĂ DE CĂTRE DEBITORI?

Având în vedere dispozițiile art. 41 din Decret, termenele de depunere a declarațiilor de creanță sunt suspendate pe perioada stării de urgență, întrucât reprezintă termene de decădere din drepturile ce aparțin creditorilor și, prin urmare, nu au se referă la o obligație a acestora.

Cu toate acestea, având în vedere, că, pe de-o parte, procedura de insolvență nu este suspendată pe durata celor 30 de zile prevăzute în Decret, iar, pe de altă parte, principiile ce guvernează procedura insolvenței, dar și faptul că depunerea declarației de creanță profită creditorului, este preferabil ca acestea să fie transmise și pe perioada stării de insolvență.

În acest mod nu se va bloca desfășurarea procedurii și se va asigura respectarea principiilor privind: (i) asigurarea unei proceduri eficiente, prin derulara procedurii într-un timp util şi rezonabil; (ii) valorificarea în timp util şi într-o manieră cât mai eficientă a activelor debitorului.

 

9. PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ, SUNT SUSPENDATE TERMENELE PENTRU FORMULAREA CONTESTAȚIILOR PREVĂZUTE DE LEGEA NR. 85/2014?

La o privire de ansamblu, termenele de introducere a contestațiilor reglementate de Legea nr. 85/2014 apar ca fiind supuse suspendării prevăzute de art. 41 din Decret.

Cu toate acestea, nu este exclusă interpretarea art. 41 din Decret potrvit căruia suspendarea se referă la termenele de decădere din drepturile substanțiale și nu la decăderea din drepturile procedurale, în legătură cu acestea din urmă, operând numai ȋntreruperea circumstanțiată sub aspectul căilor de atac, la care se referă art. 42 din Decret (mai multe detalii cu privire la interpretarea art. 41 din Decret puteți găsi aici).

Mai mult, procedura de insolvență nu este suspendată pe durata stării de urgență, administratorul/lichidatorul judiciar publicând în continuare în BPI actele ce pot fi contestate.

Desigur, față de Hotărârea CSM nr. 417 din 24.03.2020, contestațiile astfel formulate nu vor fi judecate pe durata stării de urgență, întrucât nu fac parte din categoria cauzelor de urgență deosebită.

 

10. CARE SUNT PROCEDURILE PE CARE DEBITORUL AFLAT ÎN DIFICULTATE FINANCIARĂ LE ARE LA ÎNDEMÂNĂ ÎN BAZA LEGII NR. 85/2014 PENTRU PREVENIREA PROCEDURII DE INSOLVENȚĂ, PE DURATA STĂRII DE URGENȚĂ?

Dacă nu sunt întrunite condițiile pentru intervenirea stării de insolvență, debitorul care se află în dificultate financiară (Art. 6 din Legea nr. 85/2014), poate apela la procedura mandatului ad-hoc sau la procedura de concordat preventiv.

Mandat ad-hoc este o procedură confidenţială, declanşată la cererea debitorului în dificultate financiară, prin care un mandatar ad-hoc, desemnat de judecătorul – sindic în condițiile art. 10 – 15 din Legea nr. 85/2014, va negocia cu creditorii în scopul realizării unei înţelegeri între unul sau mai mulţi dintre aceştia şi debitor, în vederea depăşirii stării de dificultate în care se află.

Procedura concordatului preventiv este reglementată de art. 16 – 37 din Legea nr.85/2014 și este un contract încheiat între debitorul în dificultate financiară, pe de o parte, şi creditorii care deţin cel puţin 75% din valoarea creanţelor acceptate şi necontestate, pe de altă parte, omologat de judecătorul-sindic, contract prin care debitorul propune un plan de redresare şi de realizare a creanţelor acestor creditori, iar creditorii acceptă să sprijine eforturile debitorului de depăşire a dificultăţii în care se află. (art. 5, alin. (1), pct. 17 din Legea nr. 85/2014)

Atenție – dacă pe parcursul derulării celor două proceduri de prevenție, debitorul ajunge în stare de insolvență, el trebuie să aibă în vedere faptul că subzistă în sarcina sa obligația de depunere a cererii pentru deschiderea procedurii de insolvență, în condițiile și în termenele prevăzute de art. 66, alin. (2) și (3) din Legea nr. 85/2014.